În vacanță

Dulcineii cei mici sunt, evident, în vacanță. Asta nu înseamnă că dulcineii cei mari nu au și ei vacanță. Ce-i drept, mai scurtă; și nici nu se cheamă vacanță ci concediu, dar e tot plină de farmec. Și pentru că, mari sau mici, dulcineii nu trebuie să uite de bagajul lor special, pentru două săptămâni de concediu, am împachetat cât pentru patru:

• 10 seturi de infuzie
• 10 rezervoare
• 5 flacoane Humalog
• pen pentru Humalog
• 2 penuri Lantus (în caz de defecțiune a pompei)
• glucometru
• 3 cutii de teste pentru glucometru
• ace pentru înțepătorul glucometrului
• zahăr (îmi plac plicurile acelea gen stick)
• Glucagon (am primit recent un kit și m-am bucurat, nu am mai văzut de câțiva ani și deși toate kiturile de până acum le-am aruncat la expirare, e bine de știut că avem o măsură de siguranță în plus)
• mini-manualul pompei
• și pompa la purtător, bineînțeles

Bagaj complet, nu-i așa? Ei bine, prima dată în concediul ăsta când mi-am dat seama că bagajul meu nu e complet, a fost într-o bună dimineață când pompa m-a întâmpinat cu un beep și „A2 BATTERY LOW”, urmat apoi de un „E2 BATTERY DEPLETED”. Adică bateria s-a terminat de tot înainte să îmi dau seama ce scrie pe ecranul alarmei de baterie pe terminate. Și am început să caut frenetic în trusă rezervele de baterii, ca să-mi dau seama că le-am lăsat în Cluj. Cu ego-ul de „maestru al bagajului de dulcinel” rănit, am coborât la magazin sa-mi iau un set de baterii alcaline.

A doua lovitură în orgoliu pe concediul ăsta am primit-o când am hotărât că e musai să ajungem la mare.

Marea cea mare :)

Am avut timp vreo săptămână să dezbat problema. Ce să fac cu pompa? O dupa-amiază la plajă aș fi reușit să protejez setul de infuzie de apă și pompa de nisip și soare, dar 4 zile? Așa că m-am hotarât să-i dau o vacanță și pompei. Am avut emoții dar m-am liniștit știind că voi fi „deconectată” doar câteva zile și că, purtând pompa doar de câteva luni, încă mai știu ce înseamnă terapia cu Lantus.

Cu o zi înainte de plecare am decis să încerc Lantusul: în caz de probleme în următoarele 24 de ore, plecam cu pompa după mine. Atunci a apărut problema: din bagajul meu lipseau acele de pen. Aveam penuri de rezervă, dar nu aveam ace. La prima farmacie la care am încercat, nu aveau ace de pen. Am întrebat de seringi (în disperare de cauză, deși nu am mai folosit de peste 10 ani) și mi-au oferit din acelea cu ac mai lung (1.5 cm) și detașabil. Am refuzat politicos. Din fericire am găsit acele de pen din a doua încercare și am reușit să îmi pun planul în aplicare.

Prima zi fără pompă a decurs fără evenimente, la fel și următoarele zile la mare. Glicemii nu perfecte, dar acceptabile; crescute dimineța când bazala mea se apropie de 1ui/h. Injecțiile cu Lantus - la fel de dureroase și cu aceeași roșeață la locul de injecție. Câteva hipoglicemii nocturne date de cantitatea de Lantus, câteva hiperglicemii peste zi din cauza bolusului necorespunzător (bolus simplu, din pen, dat atunci când un bolus extins s-ar fi potrivit mult mai bine). Calcului cantității de insulină bazală a fost simplu pentru mine: același număr de unități cât totalul ratei bazale pe pompă.

Ca să dau un verdict: în momentul de față, pompa mi se pare cea mai bună opțiune. Mi-au lipsit mult discreția pompei (bolus oriunde și oricând) și flexibilitatea ei (rată bazală care se poate seta pe fiecare oră, posibilitatea de a bolusa zecimi de unități, bolusul extins și cel multi-wave care se pretează mult mai bine la majoritatea meselor de peste zi decât cel standard). Am fost relaxată cele 4 zile și la asta a contribuit și faptul că nu am avut grija pompei dar sincer, mi-a fost dor de ea.